Din anii 1960, skateboardingul a castigat atentia numerosilor surferi. Larry Stevenson, editorul unui ghid pentru surferi, a decis sa promoveze skateboarding-ul si lucrurile au inceput sa evolueze. Compania lui Larry - Makaha - a creat primele placi profesionale in anul 1963 si a contribuit la formarea unei echipe care sa promoveze produsul.

Primul concurs de skateboarding a avut loc in Scoala Pier Avenue din Hermosa, California, in anul 1963. Un an mai tarziu, legenda acestui sport, Hobie Alter, s-a asociat companiei producatoare de suc Vita Pakt pentru a crea skateboard-urile Hobie. Desi cei mai multi pasionati foloseau strada pentru a practica acest sport, cativa dintre ei au descoperit avantajele unei piscine fara apa. In 1965 apareau concursurile internationale, filmele (Skater Dater), revistele (The Quarterly Skateboarder) si figurile unor profesionisti. Mai mult de 50 milioane de skateboard-uri s-au vandut pe parcursul a trei ani.

In 1965 acest sport a disparut parca fara urma. Fenomenul s-a produs datorita produselor inferioare, a inventiilor noi si a periculozitatii acestui sport. Producatorii erau atat de preocupati de vanzari incat nu faceau nimic in sensul imbunatatirii placilor. Desi unele companii dezvoltau ideea unor roti de calitate, fabricantii alegeau argila ca material de fabricatie datorita costurilor scazute. Rotile de argila nu aveau aderenta prea buna si multi sportivi erau nemultumiti de performanta lor.

Autoritatile din multe zone si-au manifestat preocuparea pentru siguranta populatiei si au decis sa interzica practicarea acestui hobby; nemultumirea lor a provenit din numarul ridicat de accidente mortale. Producatorii au pierdut foarte multi bani datorita comenzilor refuzate. In urmatorii 8 ani skateboardingul era practicat doar in zone restranse din Santa Monica si California. Larry Stevens a inventat o noua forma pentru skateboard insa nu a avut prea mult success.

In 1970, un surfer pe nume Frank Nasworthy a vizitat un prieten la fabrica de plastic din Purcellville, Virginia. Fabrica producea roti pentru patine cu rotile dintr-un material numit politerian. In acel moment, Frank a realizat ca poate sa folosesca aceste produse si pentru construirea unui skateboard. Asa cum era de imaginat, performantele skateboardului au crescut. Frank s-a ocupat de promovarea prototipului in San Diego dar a intampinat respingeri. Peste ceva timp, zvonurile despre rotile din politerian au ajuns in California.

In 1973, rotile lui Nasworthy au lansat cea de-a doua epoca in skateboarding. Producatorii de obiecte metalice care unesc rotile cu placa - Bennett si Tracker - au inceput sa fabrice special pentru skateboarding. Placile au gasit de asemenea un producator si sportul a renascut peste noapte. In 1975, Road Rider a lansat prima placa profesionala pentru skateboarding. Slalomurile, skateboardingul pe dealuri si freestyle sunt cateva ramuri ale acestui sport practicate de milioane de entuziasti. Revista SkateBoarder a intampinat din ce in ce mai multi concurenti. Bruce Logan, Russ Howell, Stacy Peralta, Tom Sims si Gregg Weaver sunt doar cateva nume celebre care apar in aceasta revista. Sportul este in voga iarasi.

Primul parc pentru skateboarderi a fost construit in Florida in anul 1976. In scurt timp a fost urmat si de alte parcuri din America de Nord. Sportul a devenit tot mai cunoscut prin faptul ca si-a modificat stilul spre verticalitatea miscarilor. Slalomul si freestyle au devenit tot mai putin populare. Cresterea latimii placii a contribuit la imbunatatirea stabilitatii si la siguranta sportivilor. Cei mai cunoscuti in acesta ramura sunt Tony Alva, Jay Adams si Tom "Wally" Inoyoue. Wes Humpston si Jim Muir au marcat prima aparitie a placilor pictate sub semnatura Dogtown. Dupa acest moment tot mai multi sportivi au ales sa isi coloreze placile.



In 1978, Alan Gelfand a inventat "ollie" sau ridicarea skateboardului in aer. Practicarea a inceput odata cu decizia sportivilor de a incerca noi miscari in timpul sariturilor. Cultura acestui sport si-a regasit recunoasterea in muzica punk si wave. Imaginea unui craniu a aparut pe majoritatea placilor datorita designerului Vernon Courtland Johnson de la Powell Corporation.

Piscina a devenit tot mai populara si in urma revolutiilor tehnologice au fost construite piste speciale care sa permita realizarea multiplelor figuri. Asigurarea parcurilor speciale era insa foarte costisitoare si in anul 1980, skateboardingul a disparut inca o data. Producatorii au intampinat noi pierderi. Pe masura ce BMX devenea tot mai popular, skateboardingul se pierdea in trecut.

In 1981, revista Thrasher a inceput sa publice informatii despre skateboard. Desi existau cateva concursuri locale de skateboarding premiile si recunoasterea erau insignifiante. In 1982, Tony Hawk a castigat concursul Del Mar Skate Ranch. In 1983, producatori precum Santa Cruz, Powell Peralta si Tracker au inceput sa vada sportul cu alti ochi. In acelasi an Transworld Skateboarding a patruns pe piata.

Din anul 1984, sariturile au inceput sa fie tot mai mult practicate. Rampele de lansare au devenit populare. Powell Peralta a creat prima filmare a miscarilor unora dintre profesionisti precum CR Stecyk si Stacy Peralta. Filmul era utilizat pentru a creste popularitatea acestui sport si pentru a atrage noi profesionisti. Multi alti producatori s-au inghesuit sa fabrice placile necesare si sportul a intrat in a treia epoca. Noi campioni si-au facut aparitia: Tony Hawk, Christian Hosoi, Lance Mountain si Neil Blender. Printre noii practicanti ai stilului ollie s-au numarat Mark Gonzales, Natas Kaupas si Tommy Guerrero. La freestyle ca lider s-a mentinut mult timp Rodney Mullen.

La mijlocul anilor 1980 trei mari producatori detineau pozitii importante: Powell Peralta, Vision/Sims si Santa Cruz. Profesionistii in acest sport au inceput sa castige tot mai multe premii si sa isi mareasca veniturile. Asociatia Americana de Skateboard, in frunte cu Frank Hawk, a organizat concursuri numeroase in America de Nord si mai tarziu s-a impus in intreaga lume. Adidasii speciali de la Airwalk, Vans si Vision au devenit populari si impreuna cu hainele special create au dezvoltat o noua imagine.

Pana la sfarsitul deceniului skateboardingul s-a concentrat asupra figurilor realizate pe strada si sariturile au devenit tot mai putin populare. Cativa sportivi talentati au decis sa isi infiinteze propriile companii. Unul dintre ei a fost Steve Rocco care a creat compania internationala de skateboarduri. Cu timpul, sportul a evoluat schimbandu-si perspectiva asupra sariturilor cu rasuciri si impunand o noua atitudine.

In anul 1991, recesiunile inregistrate in lumea intreaga au afectat din nou aceasta industrie. Producatorii au inregistrat iarasi pierderi. La mijlocul anilor 90, skateboardingul a intrat in cea de-a patra era. In 1995, skateboardingul a atras o multime de pasionati la ESPN 2 Extreme Games. Fabricantii de adidasi au crescut considerabil vanzarile.

Pana la sfarsitul anului 1990, skateboardingul s-a concentrat asupra strazii. Tot mai multe companii doreau sa produca aceste placi si tot mai multi pasionati se reprofilau asupra placilor lungi si a sariturilor de pe dealuri. In California, parcurile pentru skateboarding au fost reconstruite datorita unor modifcari in legislatie. Jim Fitzpatrick si Asociatia Internationala a Companiilor de Skateboard au asigurat sportivii ca vor propune si sustine construirea altora noi.

In ultimii 40 de ani, skateboardingul a trecut prin diferite stari. Produse de proasta calitate, problemele de siguranta, asigurarile si recesiunile economice au contribuit la decaderea lui in anumite perioade. Tehnologia utilizata in construirea placilor a fost cu mult imbunatatita. In ceea ce priveste siguranta acest sport faptele au aratat ca este mult mai putin periculos in comparatie cu fotbalul sau hockeyul. Acest sport este considerat o metoda foarte buna de a te distra si are destul de multi admiratori.