In functie de dimensiunile si de detaliile geometrice ale sistemului buggy, se pot alege activitatile potrivite de kite buggying cu acel sistem.

In general, un buggy lung este mai stabil pe trasee drepte, in timp ce buggyurile mai scurte tind sa fie mai iuti in curbe. Iar un ax mai larg pe spate, face ca buggyul sa fie mai rezistent atunci cand se intampla sa se rastoarne.

Rotile pot fi diferite, de la foarte subtiri, la cele foarte late, cunoscute sub numele de `big foot`. Spitele rotilor trebuie sa fie camuflate, neexpuse, cum sunt cele de la bicicleta), pentru a feri zmeul sau pilotul de prinderea intre spite.

Cum spuneam, se folosesc roti diferite, in functie de teren si de activitatile de buggying dorite.

De exemplu:

- rotile cu rama subtire: se folosesc pe teren solid si in activitati ca: intreceri si buggying de viteza;

- rotile cu dimensiuni standard: potrivite pentru teren nisipos si campuri nu foarte noroioase, in activitati de buggying normal sau pentru diferite manevre;

- rotile `big foot`: cel mai adesea utilizate pe plaje de orice fel si pe campuri desfundate sau neuniforme, in activitati de buggying general, manevre sau intreceri.

Greutatea buggy-ului, impreuna cu cea a pilotului, au un impact puternic asupra modului cum se piloteaza buggyul. Un buggy mai usor este mai agil si mai rapid in manevre.

Un buggy mai greu nu aluneca la fel de usor, permitand transferul fortei generate de zmeu, spre pamant, prin frecare. Acest lucru permite utilizarea unui zmeu mai puternic care sa propulseze buggy-ul cu viteza mare.

Pentru a mari forta generata de zmeu, buggyul trebuie sa fie mai greu. In acest scop, se pot atasa greutati suplimentare, de o parte si de alta a buggyiului, cat mai jos integra in sistemul buggyului, tuburi cu substante dense, cum ar fi plumbul.

Autor: Ioana