Te-ai intrebat vreodata cate stiluri de escalada au fost inventate? In acest articol iti prezentam tot ce misca in materie de escalada, cu descrieri detaliate pentru fiecare stil.

Climbing clasic

Climbing-ul traditional este o forma de Free Climbing care presupune escalada fara ajutorul echipamentului special, menit sa inlesneasca catararea. Sunt folosite numai mainile, picioarele si forme de protectie rudimentare precum Nuts si Hexes.

Instrumentele folosite in Climbing-ul traditional au mai mult in vedere sa apere decat sa ajute. Climbing-ul traditional mi este cunoscut si sub denumirea de a￯￯adventure climbinga￯￯, o forma de climbing intensive care foloseste si echipament special. Climberii care opteaza pentru acest stil trebuie sa aiba in permanenta la indemana piesele de protectie, sau a￯￯prosa￯￯, intr-un rucsac, care poate fi atarnat pe umeri in timpul catararii.

De ce sa faci Climbing traditional?

Asa cum ii sugereaza si numele, acest tip de climbing a devenit deja pentru multi un hobby. Iata si cateva motive pentru care sa te apuci de acest sport:

- Iti da posibilitatea de a-ti alege singur traseul. Daca ai la indemana echipamentul corespunzator si ii cunosti toate intrebuintarile, ai o infinitate de posibilitati din care poti alege.

- Climbing-ul traditional familiarizeaza climberul cu echipamentul pentru Rock Climbing, astfel incat siguranta sa depinde de modul in care foloseste echipamentul, ce instrumente necesita intr-o anumita situatie, si unde sa le plasezi pentru maxima eficienta.

- Iti testeaza capacitatea de gandire. A stii cum sa te descurci cu ajutorul echipamentului cere ratiune si obiectivitate. Poate fi fatal pentru oricine sa nu se poate ajuta de echipamentul sau.

- Climbing-ul traditional promoveaza spiritul de echipa, fiind adesea condos de un lider, care va avea grija ca escalada celorlalti sa se desfasoare in bune conditii.

Daca te consideri genul de persoana dominata de un simt dezvoltat al aventurii, incearca neaparat Climbing-ul traditional. Este un stil care iti ofera echilibrul perfect intre provoocari si siguranta. Pe langa asta, ai toate sansele de a te alatura unei echipe solide, in care fiecare component e la fel de pretios ca si celalalt!

Sport Climbing

Climbing-ul sportiv este o forma de rock climbing care consta in ascensiunea de catre climber a unei rute care deja beneficiaza de bolti si carlige atasate in zidul de stanca. Pentru o ascensiune cat mai sigura, se leaga o coarda de catarator, in timp ce o alta persoana asista la catarare asigurandu-l de jos prin sustinerea capatului de coarda.

In timpul ascensiunii, cataratorul va trebui sa se foloseasca de bucle atunci cand ajunge in dreptul punctelor de siguranta. O carabiniera a buclei va fi folosita pentru fixare, in timp ce prin a doua bucla se va trece coarda.

Acesta este modul in care un climber este protejat impotriva caderii. In mod normal, exista o distanta destul de mare intre fiecare bolta de pe ruta. In capatul fiecarei rute este plasat un carlig care poate sustine o cantitate mare de echipament, dar, care, in general, are cel putin doua aplicatii unde climberul isi poate lasa instrumentele de protectie.

Sport Climbing-ul se focalizeaza pe aspectele legate de atletism si gimnastica ale climbing-ului. Tehnica si indemanarea sunt esentiale. Acest gen de climbing se concentreaza de asemenea pe dezvoltarea fortei, a flexibilitatii si puterii.



Sport climbing-ul a inceput sa fie practicat cu regularitate in anii a￯￯70, cand climberii francezi au inceput sa a￯￯plantezea￯￯ bolte pe traseele montane, in special pe cele dificile, pentru a-I permite climberului sa escaladeze mai usor.

Echipament

Pentru ca boltele permanente sunt plasate deja pe un traseu, e mai sigur ca instrumentarul folosit la cataract sa fie minimalist. Asta inseamna totusi ca fiecare unealta are importanta si rolul ei, absolute necesar pentru a finalize un traseu inceput.

Iata o lista cu echipamentul necesar pentru Sport climbing:

- Blocatoare
- Bucle
- Ham
- Casca
- Funie
- Incaltaminte adecvata

De ce sa faci Sport climbing?

Sport Climbing-ul a devenit recent un trend in industria climbing-ului, atragand tot mai multi entuziasti din lumea larga, in ciuda faptului ca este un current destul de nou, comparativ cu climbing-ul traditional, bouldering-ul sau solo climbing-ul. Iata si cateva motive pentru care oamenii sunt tot mai interesati sa practice acest tip de climbing:

- Este una dintre cele mai sigure forme de climbing. Pentru ca un traseu este destl de incarcat de bolti, riscul de a cadea ete redus cu mult. Acest lucru inlesneste concentrarea climberului si finalizarea drumului fara probleme.

- Ofera avantajul modelarii intregului corp, dezoltand permanent abilitatile si flexibilitatea in miscare ale cataratorului.

- Este o alternative mult mai ieftina si mai putin periculoasa, in comparative cu alte forme de climbing. Desi folosirea echipamentului este rudimentara, asta nu inseamna in nici un caz ca siguranta climberului e minimizata.

- Poate fi un punct de plecare foarte important pentru cei care isi fac initierea in acest domeniu. Exersand anumite miscari si imbunatatindu-si skill-urile fara teama unor accidente sau caderi, ofera spatiu de dezvoltare maxima incepatorilor.

Bouldering

Boulderingul este un tip de alpinism in care nu vei fi niciodata la mai mult de 12 picioare deasupra solului. Dar nu te lasa amagit de inaltime. Boulderingul nu este pentru cei slabi de inima. Ai nevoie de un control absolut asupra corpului tau si de forta in muschii torsului. El le permite cataratorilor sa execute anumite miscari care sunt foarte periculoase la inaltimi de peste 50 de picioare.

Dupa cum sugereaza si numele, boulderingul este un tip de catarare in care alpinistul trebuie sa parcurga un drum stancos numit de obicei a￯￯problemaa￯￯. Pe cat de simplu ar putea suna, unele probleme necesita executia anumitor miscari pentru parcurgere. Aceste miscari implica numeroase ore de pregatire si antrenament.

De retinut este ca boulderingul nu necesita majoritatea echipamentelor obisnuite, cum ar fi funiile. Ai nevoie doar de pantofi de catarare, creta pentru protectie impotriva alunecarii si restul echipamentului de protectie pentru cazaturi. Uneori, in locul echipamentului de protectie in urma cataratorului va sta o persoana (un spotter) care sa se asigure ca nu va avea loc un accident.

Boulderingul a fost practicat inca din 1880, de catre britanici, in vederea pregatirii alpinistilor pentru suisuri mai dificile pe munti. Abia in anii 1950 parintele boulderingului modern, John Gill, la randul sau alpinist si gimnast, a adus aceasta practica in atentia publica si a transformat-o intr-un sport.

Ca sport, boulderingul creste constant in clasamentul preferential al sporturilor extreme. Deja s-au facut remarcati atleti precum Lisa Rands, Ryan Pasquill, Emily Harrington. De asemenea, el devine din ce in ce mai practicat ca sport ce dezvolta fizicul, anduranta fizica, creativitatea si rapiditatea in gandire.

Pe scurt, boulderingul este un sport potrivit pentru oamenii care cauta aventura, adrenalina si nu se tem de asumarea riscurilor. Desigur, este o practica dificila la inceput insa dupa cateva incercari printre pietre si dupa dezvoltarea abilitatilor necesare, satisfactiile oferite de acest sport nu se vor lasa mult asteptate si vor surmonta dificultatile initiale.

De ce sa faci Bouldering?

O intrebare obisnuita in randul celor nefamiliarizati cu boulderingul este de ce ai vrea sa te cateri pe un perete de 12 picioare. Poate argumentele de mai jos va vor ajuta sa schimbati modul in care priviti acest sport

- Boulderingul nu este numai efort fizic. Nu ai nevoie doar de muschi ci si de creativitate in rezolvarea unei probleme de bouldering. Un catarator ar putea sa faca un pas riscant pentru a ajunge la punctul de sprijin indepartat insa ar putea gasi si modalitati de a continua suisul in alt mod. A ajunge in varf implica un exercitiu de creativitate pe langa necesarul de forta fizica.

- Boulderingul este un excelent element motivational pentru sanatate si vigoare. Ca in toate lucrurile vietii, nu poti ajunge din prima incercare la reusitaa￯￯ de cele mai multe ori trebuie sa investesti timp si rabdare in numeroase incercari esuate din care vei invata de fiecare data. Boulderingul e un mod excelent de a te indemna pe tine insuti sa exersezi si sa perseverezi pana cand, in cele din urma, vei ajunge la reusita.

- Boulderingul este ideal pentru amatorii de senzatii tari, mai ales ca niciodata nu poti elimina complet riscul de accident. Dar de cele mai multe ori exact acest sentiment de pericol ii indeamna pe temerari sa se apuce de acest sport. Este important insa ca practicantii sa fie intotdeauna la curent cu normele de siguranta in alpinism si catarare pentru a se putea bucura de acest sport in liniste.

Norme si masuri de siguranta

Pericolele implicate de Bouldering pot fi diminuate daca nu chiar eliminate prin cunoasterea si respectarea unor reguli de siguranta in sport. Iata cateva sfaturi despre cum sa te asiguri atunci cand practici boulderingul:

- Trebuie sa stii cum sa acorzi primul ajutor celor raniti

- Foloseste echipamente de protectie. Chiar daca esti un profesionist in catarare, esti mereu in pericolul de a cadea.

- Antrenamentul te va ajuta sa rezolvi problemele de bouldering fara sa-ti fortezi excesiv muschii. Nu uita sa fii incalzit inainte de a incepe o problema si dupa ce ai terminat ia-ti un timp pentru a te relaxa.

Desi am incercat sa acoperim in mod exaustiv toate aspectele acestui sport, nimic nu se poate compara cu a practica efectiv boulderingul alaturi de profesionisti care sa te ajute si sa te sfatuiasca. Numai in urma antrenamentelor vei avea sansa de a iti imbunatati abilitatile si de a deveni cu adevarat pasionat de aceasta practica. Deci ce mai astepti? Mergi chiar acum la bouldering, peretii muntelui te asteapta.

Competitii bouldering

Printre formele diferite de concursuri de bouldering, asa numitele Bouldering Competitions au devenit mai cunoscute in ultimii ani si se bucura de o popularitate ridicata. Anual au loc in jur de 300 de competitii de acest gen.

Boulderingul inseamna catarare la inaltimi relativ mici fara echipamente de protectie precum funiile. Miscari in forta sunt asadar necesare pentru a putea ajunge in varf; pentru protectie sunt folosite la sol echipamente de siguranta impotriva accidentelor.

In ciuda riscurilor implicate Competitiile de bouldering continua sa atraga concurenti amatori si in acelasi timp numerosi spectatori. Ele sunt recunoscute pentru natura lor dinamica, ritmul alert si atractia exercitata asupra publicului.

Rutele
In competitiile indoor de bouldering, fiecare ruta, numita si problema, are mai putin de 12 picioare in inaltime. De obicei problemele au aproximativ 8 picioare. Fiecare problema poate fi rezolvata in mai putin de 12 miscari. In cazul competitiilor de bouldering in outdoor, inaltimea rutei se poate dubla.

Rundele
Fiecare runda are de la cinci la zece probleme care au puncte de sprijin initiale si finale precum si granite. Are loc o runda de calificari, o runda semifinala si o runda finala eliminatorie. Concurentilor nu li se permite sa vada cum abordeaza ceilalti traseul, inaintea lor.

Scorul
Un catarator primeste o serie de probleme, cu un anumit timp de odihna intre ele. Punctajul atribuit este cumulativ pentru toate problemele, iar suma este scorul final. Acesta determina care concurent va ajunge in runda finala.

Forme
Exista doua forme obisnuite ale Competitiilor: cele de zi care au maxim 30 de probleme si se desfasoara de-a lungul a maxim doua ore si cele extinse care dureaza de la o luna la patru luni si cuprind aproximativ 150 de probleme. In cazul competitiilor extinse problemele sunt mai complicate si mai variate decat in competitiile de zi.

Categorii
Precum alte tipuri de concursuri de alpinism, competitiile de bouldering sunt impartite in categorii. Acestea sunt: barbati, femei, baieti, fete, amatori si profesionisti.

Inainte de a se inscrie in Competitiile de bouldering, concurentii trec printr-o serie de antrenamente in forta. Ei trebuie sa-si dezvolte musculatura picioarelor, sa-si imbunatateasca tehnica de control si echilibru al corpului.

Climbing solitar

Solo Climbing-ul este cea mai a￯￯puraa￯￯ forma de climbing. Fara unelte, echipament sau echipa, aici ascensiunea se desfasoara doar intr-un sens. Practice, esti singur cu zidul, si escaladezi folosindu-te de maini si picioare pentru a te impinge in sus.

Desi solo climbing-ul poate oferi cea mai grozava experienta cand vine vorba de climbing, implica si cel mai mare factor de risc. O singura miscare greista poate cauza rani grave. Solo climbing-ul este o practica destinata doar celor care au un grad ridicat de experienta in rock climbing. Incepatorilor nu le este recomandat, pentru ca s-ar rani in mod constant.

Exista o serie de tipuri individuale de solo climbing:
- Roped Soloing a￯￯ in acest caz climberul are ca masura de protectie o funie, legata de un dispozitiv slef-locking. Este cea mai sigura forma de solo climbing.

- Deep Water Soloing a￯￯ implica catararea pe stanci si faleze inalte. Marea serveste ca ajutor in cazul unor caderi neasteptate, pentru a evita ranirea.

- Free Soloing a￯￯ este cea mai a￯￯brutaa￯￯ forma de climbing. Consta in escaladarea de pereti abrupti numai cu mainile si picioarele. Este extrem de periculoasa, asta si pentru ca sunt excluse echipamentele si instrumentele de protectie de absolute orice fel. Pe de alta parte, ofera climberului o explozie de adrenalina si suspans.

De ce sa faci solo climbing?

In general, oamenii se simt descurajati cand aud de solo climbing, asta si datorita riscurilor implicate, nivelului de dificultate si ranilor care pot fi provocate de cadere. Este practicat totusi de o mare masa de climberi, din intreaga lume. Cateva motive care fac acest sport atat de cautat:
- Solo climbing-ul este cea mai libera forma de catarare. Doar cu mainile libere si picioarele pentru suport. Euforie si dependenta, asta creeaza solo climbing-ul pentru cei mai impatimiti.

- Solo Climbing-ul te ajuta sa intelegi mai bine ceea ce poti realize de unul singur. Devii stapan pe propriile forte si poti atinge anumite performante, depasindu-ti limitele. Este sportul perefect pentru o sincronizare adecavta a miscarilor, reastrictiilor si ratiunii.

Ice Climbing

Ice Climbing-ul este o alta forma de rock climbing, la fel de provocatoare si interesanta, insa cu elemente de inedit, precum gheata si frigul. Cei care sunt in cautarea unui stil diferit de climbing si nu se multumesc cu o simpla plimbare la munte pe timp de iarna pot incerca Ice climbing-ul.

Ince climbing-ul este o activitate outdoor care presupune escalada unor suprafete acoperite de gheata si cascade inghetate. Pot fi utilizate piese diferite de echipament, precum si diferite tehnici ce pot fi aplicate de climber, in functie de natura si textura ghetii.

Exista doua tipuri principale de ice climbing. Prima include escalada cascadelor inghetate sau a apelor curgatoare, in timp ce a doua se refera la zapada compacta, sau gheata aflata la mari altitudini pe munte.

Ice climbing-ul a inceput in perioada de debut a climbing-ului montan, cand ideea escaladei pe suprafete inghetate de apa si teren a inceput sa prinda contur. Dupa ceva ani, tehnica s-a dezvoltat, si traseele si modurile de climbing au devenit mai dificile si mai agresive.

Cu un bagaj sufficient de cunostinte, folosirea diferitelor unelte pentru ice climbing faciliteaza escalada pe verticala. Crampoanele si topoarele sunt principalele piese folosite in acest sport. Desi piesele sunt asemanatoare cu cele folosite in rock climbing, mediul de escalada e foarte diferit. In timp ce calitatea terenului variaza de la an la an, gheata isi schimba forma zilnic, chiar de la o ora la alta.

Mountaineering

Cunoscut sub denumirea de alpinism in Europa, Mountaineering-ul reprezinta forma de recreatie sau sportul care presupune cataratul sau plimbarea pe munte. Este o forma mai aventuroasa de climbing, si mult mai apreciata de cunoscatori.

Exista multe motive pentru care din ce in ce mai multi oameni devin interesati de Mountaineering. Este un sport care iti testeaza capacitatile si aptitudinile, plus ca te face sa te simti a￯￯unul cu naturaa￯￯. Climbing-ul este si el o forma excelenta de relaxare si exercitiu. Insa scopul principal al impatimitilor de mountaineering este recompensa unei privelisti extraordinare, cea de pe creasta.

Exista trei forme principale de climbing, care depind de felul traseului. Prima este rock climbing, sau rock-craft, foarte populara printre amatorii de climbing. Este un stil care implica culmi pietroase si avalanse. Cea de-a doua forma se refera la climbing-ul pe gheata si zapada, mult mai periculos decat precedentul, pentru ca implica rute cu ghetari. E nevoie de mult antrenament, echipament special si orientare pe traseu. Ultimul, mixed climbing, combina primele doua stiluri, fiind si cel mai dificil.

Desi accidentele si ranirile sunt ceva comun in mountaineering, acesta ramane un sport sau o forma de agreement foarte cautata. Problemele pot fi usor evitate prin pregatire din timp, training si conditie fizica buna. Este recomandabil sa pleci la drum cu un grup, astfel incat sa va puteti ajuta in situatii neasteptate.

Indoor Climbing

Indoor Climbing-ul este o forma de rock climbing bazata pe escalada unor pereti special proiectati de om. Acestea sunt ziduri artificiale, carora li se ataseaza carlige, si care simuleaza un mediu montan natural. Ideea este de a imita pe cat posibil climbing-ul montan.
Tehnicile, echipamentul si indicatiile sunt similare cu cele din rock climbing. Conceptual de sport este unul simplu: escalada pe pereti ce pot atinge de la 4 metri la inaltimea unei pivnite, cu aplicatii de carlige, pentru sustinere.

Indoor climbing-ul a devenit foarte comun ca sport in anii a￯￯80, cand salile de indoor climbing au avut un rol covarsitor in a familiarize o serie de oameni cu conceptul de climbing. Salile ofera un mediu sigur si confortabil, in special pentru incepatori.
Exista zeci de motive pentru care oamenii prefera sa practice indoor climbing-ul in detrimentul celui outdoor. Nu exista intotdeauna arii naturale propice practicarii acestui sport, sau este pur si simplu prea periculos din cauza conditiilor meteo sau a avalanselor de pietre. De asemenea, salile de climbing sunt mult mai accesibile, mai ales in orase, fiind excelente pentru cei care nu au destul timp pentru escapade montane.

Indoor vs. Outdoor

Iata cateva diferente esentiale de care ar trebui sa tineti cont in alegerea stilului de climbing care vi se potriveste cel mai bine:

- Pentru ca indoor climbing-ul este o activitate sportive controlata, e mult mai usor si mai sigur decat climbing-ul montan, pe suprafete abrupte, si, farad oar si poate periculoase. Indoor climbing-ul e ideal pentru entuziastii in cautare de exercitiu continuu, sau pentru cei care doresc sa se antreneze in orice perioada a anului.

- Suprafetele folosite in indoor climbing sunt mai usor de testat, cat si de vazut, comparativ cu peretii naturali, unde catararea poate fi mai palpitanta si mai plina de surprise.

- E mult mai la indemana sa practice indoor climbing, pentru ca elementele care te pot distrage sunt minime, fata de rock climbing, unde pericolul de a cadea este iminent. Vantul, insectele si pietrisul instabil pot fi factori de risc inevitabili in a￯￯lumea realaa￯￯.

- Indoor Climbing-ul are nivele diferite pe care climberii le pot incerca si in care se pot perfectiona. In ciuda uniformitatii, rutele mai dificile solicita forma fizica si efort suplimentar.