Succesul reanimarii este conditionat de trei imperative:
- rapiditatea interventiei. O victima rareori revine la viata daca nu a respirat timp de 5 minute.
- necesitatea unei bune permeabilitati a cailor respiratorii superioare prin impiedicarea limbii de a intra in faringe si a obtura aceste cai.
- continuarea efortului de reanimare.

Reanimarea trebuie continuata pana cand victima isi regaseste propria sa autonomie respiratorie si circulatorie sau pana la constatarea decesului de catre un medic. Resuscitarea se repeta timp de minim o jumatate de ora, in unele cazuri abandonandu-se abia dupa mai multe ore (trazniti, hipotermi).

Resuscitarea nu se face cu pauze ci intr-un un ritm bine determinat, cum ar fi 10-12 insuflari pe minut.
Se recomanda ca metoda de respiratie artificiala binecunoscuta metoda gura la gura. Pentru o determinare corecta a faptului daca accidentatul respira sau nu, se va lipi urechea peste gura sau nasul victimei.

Inainte de a incepe respiratia, se vor degaja caile respiratorii prin hiperextensia capului, luxarea anterioara a mandibulei, etc. Respiratia gura la gura este executata corect daca toracele se destinde cu minim 3-4 cm. Intre doua insuflari caile respiratorii trebuie lasate libere pentru ca aerul sa iasa spontan afara prin elasticitatea cutiei toracice.

In caz de stop respirator si cardiac, respiratia artificiala nu este suficienta si trebuie insotita de masajul cardiac extern.