Babilonia alpinismului romanesc

calendar_month 09 Mai 2012, 09:57
Autor: Marian Anghel
anghelmarian.wordpress.com
Cu cat un domeniu de activitate este mai complex si specializat, cu atat oamenii implicati in acea activitate a specialistii, isi formeaza propriul limbaj tehnic.
Rolul acestui limbaj tehnic este simplu a de a facilita comunicarea intre specialisti. Numeroase dictionare tehnice ajuta la intelegerea sensului si a termenilor, de catre un profan in domeniu, incepand cu activitati din zona industriala (mecanica, inginerie, Aelectronica etc.) si terminand cu activitati din cu totul alte zone de activitate precum stiintele umane, medicina sau biologia.
In Romania, alpinismul a aparut acum mai bine de 100 de ani, cand s-a infiintat primul club de alpinism in Brasov. De atunci si pana azi, au inceput sa fie practicate si la noi in tara, majoritatea formelor de manifestare existente la nivel mondial...
Inca de la inceput, asa cum era si normal, alpinismul romanesc a trebuit sa-si formeze propriul limbaj, pentru definirea echipamentului, a diferitelor tehnici si manevre folosite.
Multi termeni care nu au putut fi definiti prin cuvinte existente deja in limba romana, au fost imprumutati direct din limbile tarilor unde au aparut respectivele manevre si tehnici de alpinism. Este vorba in special de franceza (limba elitei sociale in Regat) si germana (limba elitei sociale in Transilvania).
Dupa ce, in perioada intunecata a alpinismului comunist limbajul tehnic alpin a ramas relativ izolat, (interesant ca nu a imprumutat nimic din limba rusa!) dupa 1989 s-a imprumutat masiv din alte limbi, in special engleza, datorita trendului pro-vestic general si pe masura dezvoltarii unor noi forme de catarare si de comunicare (internetul).
Sa dau cateva exemple.
Cuvantul care defineste chiar activitatea in sine aalpinisma, provine din francezul aalpinismea, termenul german abergsteigena sau englezescul amountaineeringa nefiind folositi.
In schimb, un alt termen de baza in activitatea de alpinism, arucsaca, provine din germanul aruck-sacka (sac de spate) si nu din franceza (sac a dos).
Termenul arapela a coborarea pe coarda a provine din francezul arappela (rechemare), in timp ce atehnica de spraita a opozitia picioarelor intr-un diedru a provine din germanul a Spreiztechnika.
Alti termeni specifici sporturilor de munte, au fost preluati initial din germana, ulterior fiind inlocuiti de sinonimul francez. De exemplu, termenul arepsnura (a Reepschnura) pe care si eu l-am invatat si folosit in primii ani de munte, a fost inlocuit de francezul acordellinea, astazi fiind generalizat in toata tara acordelinaa.
In ultimii 15-20 de ani, in limbajul tehnic au aparut noi cuvinte precum:
-AAAAAA azelba, prescurtare din germanul aSelbstsicherunga (auto-asigurare), de care aminteste si Ionel Coman in aDoua secole de alpinisma (1995);
-AAAAAA aanoua, din termenul francez aanneauxa (bucla).
- A A Aacruxa, aon sighta, aboulderingaa toti din engleza
Preluarea de termeni din alte limbi poate fi considerat un lucru sanatos, semn ca miscarea alpina din tara este conectata la miscarea internationala.
Dar atunci cand se preia totul amura-n guraa, fara discernamant si mai ales gresit, lucrurile o iau pe o panta eronata, ajungandu-se chiar la aberatii gramaticale.
Personal, nu sunt de acord cu preluarea si folosirea unor termeni straini, atunci cand exista deja termeni romanesti consacrati.
De exemplu, cuvantul aanoua (aanneauxa a cu referire la buclele de chinga) a inceput sa fie folosit in randul celor care fac escalada, incepand cu mijlocul anilor 90. in multe zone (mai ales acolo unde sunt sali de catarare), el a inlocuit deja vechiul cuvant romanesc abuclaa folosit de ani de zile de alpinisti.
Aberatia apare atunci cand cuvantul abuclaa se foloseste in continuare, dar cu referire la altceva: abucla expresa.
Bucla expres se prescurteaza de fapt aexpresa, din cele doua cuvinte acesta fiind cel cheie, care o defineste in toate limbile (aquick drawa, arunnera in limba engleza, aexpressa in germana). Bucla este doar chinga cusuta, care se foloseste atat ca bucla pur si simplu, cat si cu carabiniere la capete, numita aexpresa.
Cu alte cuvinte: un cuvant strain a inlocuit cuvantul original romanesc care, in schimb, a inceput sa defineasca altceva.
Cireasa de pe tort a preluarii total gresite din alte limbi, este folosirea tot mai des intalnita a expresiei aam catarataa in loc de am-am catarataa
Se pare ca acest trend destul de recent, a aparut prin traducerea gresita a formularii in engleza aI climba format din cuvintele aeua si acatara.
Nu trebuie sa fii expert in gramatica, sa iti dai seama ca aeu catara suna total de-aiurea in romana, zgariind urechea, pentru ca lipseste am-a, pronumele personal neaccentuat, singural. Traducerea corecta in limba romana a lui aI climba este aeu ma catara.
Eu ama catar/m-am catarata si nu eu acatar/am catarata.
Evident, modul cum vorbesti, corect sau gresit gramatical, cu cuvinte romanesti sau pocite din alte limbi, nu are nici o legatura cu nivelul tehnic de catarare. Dar are o stransa legatura cu nivelul de educatie si inteligenta a persoanei respective.
La inceputurile alpinismului romanesc, practicantii erau in majoritatea cazurilor profesori universitari, academicieni, oameni politici, avocati, medicia oameni cu un nivel cel putin mediu de educatie, care aveau timp si bani pentru a-i airosi inutila mergand pe munte.
In perioada interbelica si mai ales cea comunista, au aparut practicanti din toate categoriile sociale, pe fondul sportului de masa.
Este trist ca astazi, trendul in alpinismul romanesc este dat de generatia aeu catara...
Noutati




