Autor: Marian Anghel
anghelmarian.wordpress.com

Cu cat un domeniu de activitate este mai complex si specializat, cu atat oamenii implicati in acea activitate a￯￯ specialistii, isi formeaza propriul limbaj tehnic.

Rolul acestui limbaj tehnic este simplu a￯￯ de a facilita comunicarea intre specialisti. Numeroase dictionare tehnice ajuta la intelegerea sensului si a termenilor, de catre un profan in domeniu, incepand cu activitati din zona industriala (mecanica, inginerie, A￯electronica etc.) si terminand cu activitati din cu totul alte zone de activitate precum stiintele umane, medicina sau biologia.

In Romania, alpinismul a aparut acum mai bine de 100 de ani, cand s-a infiintat primul club de alpinism in Brasov. De atunci si pana azi, au inceput sa fie practicate si la noi in tara, majoritatea formelor de manifestare existente la nivel mondial...

Inca de la inceput, asa cum era si normal, alpinismul romanesc a trebuit sa-si formeze propriul limbaj, pentru definirea echipamentului, a diferitelor tehnici si manevre folosite.

Multi termeni care nu au putut fi definiti prin cuvinte existente deja in limba romana, au fost imprumutati direct din limbile tarilor unde au aparut respectivele manevre si tehnici de alpinism. Este vorba in special de franceza (limba elitei sociale in Regat) si germana (limba elitei sociale in Transilvania).

Dupa ce, in perioada intunecata a alpinismului comunist limbajul tehnic alpin a ramas relativ izolat, (interesant ca nu a imprumutat nimic din limba rusa!) dupa 1989 s-a imprumutat masiv din alte limbi, in special engleza, datorita trendului pro-vestic general si pe masura dezvoltarii unor noi forme de catarare si de comunicare (internetul).

Sa dau cateva exemple.
Cuvantul care defineste chiar activitatea in sine a￯￯alpinisma￯￯, provine din francezul a￯￯alpinismea￯￯, termenul german a￯￯bergsteigena￯￯ sau englezescul a￯￯mountaineeringa￯￯ nefiind folositi.

In schimb, un alt termen de baza in activitatea de alpinism, a￯￯rucsaca￯￯, provine din germanul a￯￯ruck-sacka￯￯ (sac de spate) si nu din franceza (sac a dos).

Termenul a￯￯rapela￯￯ a￯￯ coborarea pe coarda a￯￯ provine din francezul a￯￯rappela￯￯ (rechemare), in timp ce a￯￯tehnica de spraita￯￯ a￯￯ opozitia picioarelor intr-un diedru a￯￯ provine din germanul a￯￯ Spreiztechnika￯￯.

Alti termeni specifici sporturilor de munte, au fost preluati initial din germana, ulterior fiind inlocuiti de sinonimul francez. De exemplu, termenul a￯￯repsnura￯￯ (a￯￯ Reepschnura￯￯) pe care si eu l-am invatat si folosit in primii ani de munte, a fost inlocuit de francezul a￯￯cordellinea￯￯, astazi fiind generalizat in toata tara a￯￯cordelinaa￯￯.

In ultimii 15-20 de ani, in limbajul tehnic au aparut noi cuvinte precum:
-A￯A￯A￯A￯A￯A￯ a￯￯zelba￯￯, prescurtare din germanul a￯￯Selbstsicherunga￯￯ (auto-asigurare), de care aminteste si Ionel Coman in a￯￯Doua secole de alpinisma￯￯ (1995);
-A￯A￯A￯A￯A￯A￯ a￯￯anoua￯￯, din termenul francez a￯￯anneauxa￯￯ (bucla).
- A￯ A￯ A￯a￯￯cruxa￯￯, a￯￯on sighta￯￯, a￯￯boulderinga￯￯a￯￯ toti din engleza

Preluarea de termeni din alte limbi poate fi considerat un lucru sanatos, semn ca miscarea alpina din tara este conectata la miscarea internationala.

Dar atunci cand se preia totul a￯￯mura-n guraa￯￯, fara discernamant si mai ales gresit, lucrurile o iau pe o panta eronata, ajungandu-se chiar la aberatii gramaticale.

Personal, nu sunt de acord cu preluarea si folosirea unor termeni straini, atunci cand exista deja termeni romanesti consacrati.



De exemplu, cuvantul a￯￯anoua￯￯ (a￯￯anneauxa￯￯ a￯￯ cu referire la buclele de chinga) a inceput sa fie folosit in randul celor care fac escalada, incepand cu mijlocul anilor 90. in multe zone (mai ales acolo unde sunt sali de catarare), el a inlocuit deja vechiul cuvant romanesc a￯￯buclaa￯￯ folosit de ani de zile de alpinisti.

Aberatia apare atunci cand cuvantul a￯￯buclaa￯￯ se foloseste in continuare, dar cu referire la altceva: a￯￯bucla expresa￯￯.

Bucla expres se prescurteaza de fapt a￯￯expresa￯￯, din cele doua cuvinte acesta fiind cel cheie, care o defineste in toate limbile (a￯￯quick drawa￯￯, a￯￯runnera￯￯ in limba engleza, a￯￯expressa￯￯ in germana). Bucla este doar chinga cusuta, care se foloseste atat ca bucla pur si simplu, cat si cu carabiniere la capete, numita a￯￯expresa￯￯.

Cu alte cuvinte: un cuvant strain a inlocuit cuvantul original romanesc care, in schimb, a inceput sa defineasca altceva.

Cireasa de pe tort a preluarii total gresite din alte limbi, este folosirea tot mai des intalnita a expresiei a￯￯am catarata￯￯a￯￯ in loc de a￯￯m-am catarata￯￯a￯￯

Se pare ca acest trend destul de recent, a aparut prin traducerea gresita a formularii in engleza a￯￯I climba￯￯ format din cuvintele a￯￯eua￯￯ si a￯￯catara￯￯.

Nu trebuie sa fii expert in gramatica, sa iti dai seama ca a￯￯eu catara￯￯ suna total de-aiurea in romana, zgariind urechea, pentru ca lipseste a￯￯m-a￯￯, pronumele personal neaccentuat, singural. Traducerea corecta in limba romana a lui a￯￯I climba￯￯ este a￯￯eu ma catara￯￯.

Eu a￯￯ma catar/m-am catarata￯￯ si nu eu a￯￯catar/am catarata￯￯.
Evident, modul cum vorbesti, corect sau gresit gramatical, cu cuvinte romanesti sau pocite din alte limbi, nu are nici o legatura cu nivelul tehnic de catarare. Dar are o stransa legatura cu nivelul de educatie si inteligenta a persoanei respective.

La inceputurile alpinismului romanesc, practicantii erau in majoritatea cazurilor profesori universitari, academicieni, oameni politici, avocati, medicia￯￯ oameni cu un nivel cel putin mediu de educatie, care aveau timp si bani pentru a-i a￯￯irosi inutila￯￯ mergand pe munte.

In perioada interbelica si mai ales cea comunista, au aparut practicanti din toate categoriile sociale, pe fondul sportului de masa.

Este trist ca astazi, trendul in alpinismul romanesc este dat de generatia a￯￯eu catara￯￯...