La o prima vedere, parapanta este un fel de parasuta, pe care o poti mentine in aer si cu care poti zbura cat vrei, fara sa te fii lansat in prealabil dintr-un avion.

Pentru ca, la parapanta, nu ai nevoie sa fii lansat de undeva de sus, ci te poti autopropulsa, prin alergare.

Si apoi, parapanta se mentine in zbor, datorita curentilor de aer si abilitatilor parapantistului de manevrare a aparatului.

Spun acestea `la o prima vedere`, pentrru ca lucrurile sunt putin mai complexe. O persoana care practica acest sport si este obisnuit cu zborul cu parapanta, ti-ar spune ca a￯￯parapanta este de fapt un planor ultrausor, cu o geometrie variabila.

Asadar, parapanta se aseamana mai degraba cu un planor. Prin `umflarea` ei cu aer sau gonflaj, cum zic specialistii, parapanta capata forma de ARIPA. De aceea, in limbajul parapantistilor, se foloseste rar cuvantul `parapanta`, dar se foloseste foarte des, cuvantul aripa.

Decolarea, se poate face prin alergare sau tractare. Parapanta nu este conceputa pentru saltul din avion, dar au fost si cazuri cand sarit cu parapanta din elicopter, balon si uneori de pe varfuri foarte inalte de munte.

Daca te hotarasti sa te apuci de acest sport, de zborul cu parapanta, este imperios necesar sa cunosti urmatoarele aspecte:

-AERODINAMICA (care este asemanatoare cu cea a planorului);
-Meteorologia;
-Cunosterea parapantei.

Cu parapanta in zbor, se poate ajunge si la inaltimit foarte mari (s-a ajuns chiar si la 9000 de metri anul acesta, dar din greseala), insa este nevoie de foarte multa dibacie din partea pilotului, in a gasi si urmari curentii calzi.

Pentru gasirea curentilor calzi, este necesar sa cunosti capitolul numit meteorologie.

Parapanta sau aripa, este astfel confectionata incat se poate umfla singura, fiind alcatuita dintr-un sistem celular - celule deschise in fata si inchise in spate, dispuse una langa alta, pe randuri.

Miscarile prin aer le mentine umflate cu aer, intrucat aerul intra prin deschiderea din fata, dar nu poate iesi, partea din spate fiind inchisa. Astfel, aripa capata o forma aerodinamica, forma care ajuta la ridicarea parapantei, asemeni unei aripi de aeroplan.

Pilotul este sustinut dedesupt, printr-o retea de corzi rezistente, prinse printr-un sistem special, de hamul pilotului. Paralel, exista o alta retea de corzi, care controleaza aripa parapantei.

Hamul, pe langa rolul de prindere si sustinere, are si o punga protectoare, un fel de air-bag sau punga cu spuma, prinsa de spatele pilotului.

Parapantele obisnuite, au de obicei, o arie intre 25-35 metri patrati, cu o deschidere de 8-12 metri si o greutate de 3-7 kg. Greutatea reunita a aripei, hamului, rezerverlor, instrumentelor si castii, ajunge pana la 12a￯￯18 kg.

Material realizat in colaborare cu Alin Vasiliniuc.