Autor: Sebastian Radu
pilotmagazin.ro

AMPENAJUL ORIZONTAL este de tip stabilizator comandat, pozitionat median la fuselajul posterior, montajul executandu-se prin intermediul a patru bolturi pe cate un ax de rotatie, cele doua axe aflandu-se la un unghi de sageata de 56A￯.

Constructiv, stabilizatorul comandat este compus dintr-o grinda de rezistenta, lise, nervuri si invelis rezistent. Insertia de la bordul de fuga are rol de compensare.

Este dotat cu o contragreutate antiflutter la extremitati, in partea inferioara a structurii de sustinere a contragreutatii fiind practicat un orificiu de scurgere a condensului, in timp ce in bordul de fuga al ei se gaseste montat un eclator pentru descarcare electrostatica.

Unghiul maxim de bracare al stabilizatorului comandat este de +7A￯30a￯￯ si a￯￯16A￯30a￯￯.

AMPENAJUL VERTICAL este montat la fuselajul posterior prin intermediul a trei bolturi, fiind alcatuit din deriva si directie.

Deriva are inaltimea de 1,91 metri (masurata de la incastrarea cu fuselajul), suprafata de 5,32 m2, coarda aerodinamica medie (CAM) de 3,137 metri, unghiul de sageata la A￯ din CAM de 61,27A￯ si grosimea medie relativa in sensul fileurilor de aer de 4,4%.

In partea de jos a ei si in zona incastrarii cu fuselajul posterior (inainte de gondola parasutei de franare), deriva adaposteste amplificatorul hidraulic BU-51MS al stabilizatorului comandat, caseta RAU-107T din alcatuirea pilotului automat AP-155, pompa hidraulica de avarie NP-27T, precum si elemente din compunerea sistemului automat ARU-3V.

De asemenea, intr-un compartiment special integrat in structura derivei, se afla dispus inregistratorul de parametri de zbor SARPP-12G.

In jumatatea superioara, deriva adaposteste antena statiei de radioemisie-receptie RSIU-5V (dispusa sub un carenaj dielectric de mari dimensiuni, carenaj vopsit in culoarea verde si pozitionat in varful derivei, pe bordul ei de atac), o antena de tip ORD-2 din completul statiei de raspuns activ SOD-57M, in montaj vertical stanga-dreapta, integrata in invelisul derivei (carenaj radiotransparent ingust din fibra de sticla), un transmitator cu inductie ID-2 (dispus in deriva sub antena ORD-2, acoperit de un carenaj metalic semieliptic localizat intre nervurile N10 si N11) din completul KSI, in timp ce pe suprafata carenajului superior este montata o antena (metalica) cu trei elemente (pentru gama III) si cate o antena (gama I) in montaj stanga-dreapta (pastile dielectrice de culoare alba integrate unui carenaj metalic vopsit in culoarea verde), toate destinate receptiei/emisiei din/in emisfera posterioara si aflate in completul aparatului de interogare-raspuns din sistemul de recunoastere prin radiolocatie SRZO-2.

In compunerea derivei mai intalnim si o antena tip DDV-3 din compunerea statiei de raspuns activ SOD-57M destinata emisferei posterioare (carenaj dielectric conic de culoare verde), un eclator pentru descarcare electrostatica si o lampa de pozitie de culoare alba tip HS-39, toate cele trei elemente fiind dispuse pe bordul de fuga, in montaj pe suprafata carenajului terminal.

Directia este actionata de catre pilot prin intermediul palonierelor si are un unghi de bracare de A￯25A￯ stanga-dreapta fata de axa de simetrie a avionului.

Insemnul distinctiv de tara al Romaniei (inainte de 1985 a￯￯ steaua rosie cu un chenar alb, ce are doua cercuri concentrice in mijloc, unul galben si ultimul albastru, iar dupa 1985 a￯￯ cocarda tricolora) este vopsit pe lateralele derivei.