Schiul este un sport care te ajuta foarte mult sa te relaxezi.

Aventura aceasta, care se desfasoara in mijlocul unei naturi imaculate, este din ce in ce mai cautata de amatorii de senzatii tari, dar si de cei ce cauta partiile galagioase din statiunile dedicate practicarii sporturilor de iarna.

Acest sport, sub toate formele si diviziunile sale, este din ce in ce mai practicat, mai ales pentru ca este considerat un sport fara varsta.

De la tineri la batrani, de la barbati la femei, toti vor sa se aseze pe schiuri, sa-si puna manusile si ochelarii, sa ia betele in mana, si sa se aventureze pe partie.

Acea coborare lina de pe partiile statiunilor, precum si teleschiul si cabanutele ce inchiriaza echipamente, sunt efectiv asaltate in timpul sezonului de iarna, de catre cei dornici de a se mai avanta o data pe partie, sau de catre cei dornici sa invete.

Insa practicarea skiului nu este lipsita de riscuri

Leziunile in schi sunt mai frecvente in cazul genunchilor. Cele mai frecvente sunt entorsele, care pot avea diverse grade: de la cele usoare pana la cele grave, cu mai mult de doua ligamente afectate.

In general, in zona genunchiului pot sa apara trei tipuri de leziuni: cele ale ligamentului anterior incrucisat, ale meniscului sau al capsulei articulare. Din cauza claparilor care fac parghie cu tibia, pot sa apara si fracturi de gamba.

Sporturile inrudite cu schiul sunt la fel de antrenante ca si acesta.

Sporturi inrudite cu schiul sunt:

- sarituri cu schiurile.
- sarituri cu schiurile vara.
- snowboardul
- skiboardingul
- snowkiting

Schiul clasic are trei discipline:

- schi alpin.
- schi nordic.
- schi artistic.

Skiul, ca mijloc de deplasare

Inainte ca schiul sa devina un sport si chiar o pasiune, el era un simplu mijloc de deplasare. Cea mai veche forma a placii, scurta si foarte lata, dateaza din Suedia si se presupune ca are 4500 de ani vechime, iar desenele de pe peretii pesterilor ne spun ca schiurile erau folosite chiar cu mult inainte de acea perioada.

Aceste schiuri pareau a fi fost folosite de un vanator sau calator, in timpul iernilor lungi si grele din nordul Rusiei si Scandinavia. La inceput, schiul nu a fost facut pentru viteza, ci doar pentru a-l tine pe posesor deasupra zapezii, pentru a-si rezolva afacerile.

Oamenii din zona cu telescaune a Norvegiei, sunt creditati cu dezvoltarea schiului intr-un sport, undeva la inceputul anilor 1700. Ei au inventat telescaunul si alte procedee si instrumente, pentru a fi folosite la coborarea dealurilor si controlarea vitezei. Pe langa acestea, ei practicau cu o mare placere sariturile cu schiurile. In concluzie, discipline precum schiul alpin si schiul norvegian isi datoreaza existenta acestor temerari pionieri.

Distinctia intre diferitele tipuri de schi nu a fost facuta cu secole in urma. Toate schiurile de acum foarte multi ani aveau montat un dispozitiv de prindere, dar doar pentru degetul mare, calcaiul fiind lasat liber sa se miste in sus si in jos, iar acest tip de schi era denumit schi nordic.

Primul eveniment organizat ce a cuprins probe de schi, sarituri cu schiurile si un fel de cros pe schiuri, a avut loc pe la inceputul anului 1800 si s-a folosit tipul de schi nordic. In timp ce schiul nordic a suferit foarte multe schimbari de-a lungul anilor, avand astazi foarte multe variante de competitii, aceste vechi discipline inca mai exista si pastreaza spiritul de odinioara, de acum 200 de ani.



Schiul a devenit mult mai popular la inceputul anilor 1900, odata ce europenii au aflat despre toate aceste distractii pe care le practicau vecinii lor, nordicii. O mare perioada de timp, echipamentele erau produse numai in tarile nordice. Aceste evenimente au fost mai bine ilustrate de primele Jocuri Olimpice de Iarna. Primele Jocuri Olimpice de Iarna, desfasurate in Franta, la Chamonix, au avut doar cinci sporturi, iar evenimentul de schi a avut doar doua probe: sarituri cu schiurile si combinata nordica. Aceast lucru s-a intamplat in continuare, pana la Jocurile de Iarna din 1932 de la Lake Placid cand, o proba de schi-cros a fost organizata ca si proba independenta de schiul nordic.

Odata cu evolutia schiului si diferentierea mai multor stiluri, si echipamentul a trebuit sa tina pasul si sa se dezvolte si innoiasca. Turnul telescaunului a fost adaptat terenului plat si uneori abrupt al Norvegiei, dar nu a putut fi adaptat si Alpilor sau altor munti europeni, din cauza lipsei de control asupra sistemului. Acest lucru a dus la nasterea schiului alpin.

Schiul alpin folosea un echipament mai nou, claparul avand priza si la degete si la calcai, dand un mai mare control schiorului si permitandu-i acestuia sa ia curbele mai lin si mai usor, precum si sa accelereze mai mult coborarea. Disciplinele alpine de coborare si slalom au beneficiat de aceste noi tehnici si echipamente si, in 1936, la Jocurile de Iarna de la Innsbruck, in Austria, am vazut prima proba de schi alpin: combinata alpina, o proba ce facea suma punctelor obtinute de schiori la ambele probe.

In anii '30 schiul a devenit mai popular in Europa, mai ales prin introducerea teleschiurilor, facilitate ce elimina urcatul pe partie, de la baza si pana sus, lucru ce era destul de anevoios. Industria schiului s-a dezvolat puternic imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand Austria si Elvetia au pus bazele primelor statiuni montane dedicate schiului alpin.

In ultimii 70 de ani, au aparut foarte multe scoli de schi, dotate cu facilitate si instructori foarte buni, lucru care a facut ca acest sport sa evolueze si sa fie indragit si practicat mult mai mult decat inainte.

Slalomul urias a combinat primele doua probe aparute in schiul alpin si a aparut la prima competitie importanta la Oslo, in 1952, ca proba independenta a Jocurilor Olimpice de Iarna.

In timp ce discutiile care incearca sa stabileasca ce proba a schiului a aparut prima continua, un lucru devine din ce in ce mai sigur: cresterea popularitatii tuturor formelor de schi si faptul ca acesta este un sport de care poti sa te bucuri toata viata, a facut ca fiecare disciplina inrudita cu schiul sa se dezvolte foarte mult.

Mostenirea pe care lunga istorie a schiului ne-a lasat-o este aceea ca in momentul in care iarna vine, avem mult mai multe mijloace de relaxare si buna-dispozitie, si ne putem intrece pe zapada.