3. SINAIA - PIATRA ARSA - BABELE - Vf. OMUL
4. Cabane si refugii in muntii Bucegi
3. SINAIA - PIATRA ARSA - BABELE - Vf. OMUL
PIATRA ARSA - BABELE

Din spatele cabanei Piatra Arsa (1950 m) poteca se indreapta spre N. urcind usor de-a lungul Platoului Jepilor Mari. Dupa circa 15 min de la cabana, ajungem la o rascruce de drumuri de unde se desprinde potera marcata cu triunghi rosu) spre cantonul Jepi pe care-l zarim spre SE in marginea platoului. Drumul urmeaza de-a coasta pe sub Vf. Ciocirlia, pe deasupra portiunii din platou a Vaii Urlatoarea Mare (dreapta), apoi trece curind pe la obirsia acestui fir si se continua pe intinsul monoton al Platoului Jepilor Mici, urcind usor spre N.

Dupa 40-45 min de la cabana, ajungem intr-o mica sa, in marginea platoului, la o bifurcatie de drumuri, de unde apare in fata adincitura Vaii Jepilor, iar dincolo de vale, Caraimanul.
Spre cabana Caraiman (marcaj punct albastru, 10-15 min). Urmam inainte poteca, in coboris usor de-a coasta, apoi repede, catre V. Jepilor. Traversam firul acestei vai si dupa un urcus scurt pe malul opus, ajungem la cabana Caraiman (2025 m).

De la bifurcatia de mai sus, urmam la stinga, in urcus de-a coasta, drumul de caruta, iesind curind pe coama Babele-Jepi. Drumul se indreapta catre N, descrie o curba larga spre stinga, ajunge pe un prag lat al coamei, iar dupa ce urca pieptul urmator, iese pe un al doilea prag, unde intilneste venind din dreapta poteca de la Caraiman; de aci, dupa un ultim urcus, conduce la cabana Babele (2200 m).

BABELE - VARFUL OMUL

De la cabana Babele (2200 m) poteca porneste catre N, pe flancul estic al crestei Babele, coboara usor de-a coasta, dupa care, de-a lungul unei platforme intinse, trece pe la baza blocului de calcare ce formeaza Vf. Baba Mare (2292 m). Dupa 5 - 10 min de urcus pe coasta opusa, ajungem pe un prag larg, unde lasam in stinga Vf. Baba Mare.

Poteca trece in urcus usor, pe deasupra obirsiei Vaii Jepilor (dreapta), traverseaza coama slab definita a Babelor si se lasa pe flancul dinspre V. Sugarilor. In stinga, jos, zarim V. Sugarilor si caldarea sa superioara; dincolo de aceasta vale, muntele Obirsia cu virfurile plane ale Obirsiei si Coltilor Obirsiei, despartite printr-o sa larga, iar in fund, spre RME, Vf. Omul. Drumul continua de-a coasta, traverseaza citeva viroage si dupa 20-30 min ajunge in Curmatura Sugarilor de unde urca in creasta Coltilor Obirsiei, iar de aci, in cca 10 min, conduce pe platforma Pintenului Obirsiei. Inainte se deschide adinc Valea Cerbului, dincolo de care se inalta creasta si Coltii Morarului, iar catre NV, Vf. Omul.

De la Pintenul Obirsiei catre stinga, in urcus pe creasta, se desprinde varianta de iarna a drumului. Trasonul de vara se abate la dreapta pe flancul nordic al crestei, strabatind in lung o brina cu bolovanisuri, pe sub `Cerdacul Obirsiei`, ai carui pereti stincosi incing, ca un zid dc cetate, coastele nordice ale Coltilor Obirsiei. Dupa cca 20 min de mers pe aceasta brina, la capatul `cerdacului` intilnim varianta de iarna, ce vine din stinga.

Un scurt coboris ne conduce in Curmatura Vaii Curbului, sa larga situata in creasta care desparte caldarea superioara a Vaii Cerbului (spre E) de cea a Vaii Obirsia Ialomitei (spre V). Din curmatura, poteca urca pe flancul vestic al crestei, ocolind blocul stincos ce forrneaza Vf. Vaii Cerbului, iar dupa ce intilneste drumul care urca din stinga, dinspre Pestera, iese din nou in creasta. Prin citeva serpentine urcusul continua pieptis pina sub blocul de calcare albe al Vf. Gavanele, unde intilneste poteca ce vine din stinga dinspre Strunga.



Druniul trece mai departe pe fata V. Cerbului, lasa in stinga varianta de iarna (cu cabluri), dupa care continua de-a coasta pe sub Vf. Bucura si ajunge curind la cabana Omul (2507 m). Virful Omul si platforma ce-l ineonjoara, prezinta un aspect oarecum rece; in schirnb, orizontul ce deschide pina la mari departari, este tot ce poate infatisa mai impresionant vreun virf din lantul Carpatilor nostri.

Spre NE, Muntii Moldovei se profileaza la orizont pe un front larg; la capatul de jos al cotului Carpatilor, se inalta, din noianul de spinari joase, virful stincos al Ciucasului, iar pe un plan mai apropiat, dincolo de culoarul V. Prahova, spinarile rotunde si plesuve ale Garbovei se revarsa catre sud in ondulari usoare.

In fata, strajuita de Vf. Postavarul si coama plana a Pietrei Mari, Campia Barsei se desfasoara pina in Olt, dincolo de care se intinde vastul Podis al Transilvaniei intretaiat, departe, de la est la vest, de apele Muresului; spre nord-vest, coama de calcare a Pietrei Craiului precede spinarile inalte ale Masivului Fagaras, iar spre sud, de-o parte, Culmea Strungii, iar de alta, Culmea principala a Bucegilor, coboara prelung, pierzindu-se in puzderia de dealuri impadurite ale Ialomitei si Prahovei, dincolo de care intrezarim, prin pulberea stravezie a departarilor, Campia Munteniei.

4. Cabane si refugii in muntii Bucegi

Cabana Babele - tel. 0244/315304
Cabana Bolboci (1460m) - tel. 0245/772204; 60 de locuri
Cabana Caminul Alpin
Cabana Caraiman (2025m)
Cabana Cheia Rasnoavei
Cabana Cheile Zanoagei (1400m) - tel.0245/772176; 40 de locuri
Cabana Furnica
Cabana Gura Diham - 0244/321108
Refugiul Malaesti (1720m) - 0744/592515
Cabana Padina - 0244/314331
Cabana Pestera (1610m) - 0244/311094
Cabana Piatra Arsa - 044/311911
Cabana Poiana Izvoarelor
Refugiul Salvamont Busteni - aflat pe valea Jepilor
Refugiul Scara
Cabana Scropoasa
Cabana Omu (2507m) - cabana aflata la cea mai mare altitudine din Romania
Cabana Varful cu Dor
Cabana Zanoaga