Astronautul roman Dumitru Prunariu - cel de-al 103-lea astronaut al lumii - a avut, pe 8 august 2012, un dialog cu Ravi Prakesh, membru al misiunii Curiosity, de la NASA - JPL (Jet Propulsion Laboratory), pe insula dunareana Atlantykron, in cadrul Academiei de vara Atlantykron.

Alaturi de singurul roman care a explorat spatiul cosmic, au sustinut dialogul jurnalistul de stiinta Alexandru Mironov si coordonatorul programului Atlantykron, Sorin Repanovici.

a￯￯De data aceasta, a fost mult mai greu. Rover-ul precedent care a amartizat era mult mai mic. Primul Rover, din cadrul misiunii Pathfinder, avea dimensiunea unei roti din cadrul actualului proiect, Curiosity.

Actualul Rover este de dimensiunea unui automobil, avand o greutate de 900 de kilograme. Pe de alta parte, zona de aterizare a fost mult mai mica in comparatie cu celelalte misiunia￯￯, a precizat Ravi Prakesh. a￯￯Pe actualul Rover avem instrumente stiintifice care cantaresc sute de kilograme, deci rezultatele cercetarilor sunt mult mai complexe.

Dorim sa aflam daca planeta Marte a suportat viata in trecut. Suntem incantati de calitatea fotografiilor pe care le-am obtinut. Primele au fost de rezolutie mai mica, pentru a le primi si procesa mai rapid. Acestea ne-au oferit informatii esentiale privind amartizarea Rover-ului Curiosity. in timp, vom primi multe fotografii care ne vor transmite informatii in premiera despre Martea￯￯, a adaugat specialistul NASA. La aceasta misiune au lucrat, initial, circa 1000 de specialisti.

a￯￯534 de astronauti au plecat in spatiul cosmic pana in prezent, dintre care circa 70 nu mai sunt printre noi, disparand ori in cadrul misiunilor, ori pe cale naturala. Ultimii doi astronauti sunt chinezi a￯￯ un barbat si o femeie. La vremea mea, in luna mai 1981, am fost al 103-lea astronaut al lumii, si ma mandresc cu acest lucru, chiar daca nu m-am incadrat in prima suta de astronauti.

Probabil ca peste inca 100 de ani vor conta primii 1000 de astronauti, zborul in spatiu urmand sa devina ceva obisnuit. Pana in prezent ne-am invartit mult in jurul Pamantului, iar 12 astronauti au ajuns si pe Luna. Oamenii zboara in jurul Pamantului pentru a cunoaste cum reactioneaza organismul uman in imponderabilitate, conditii imposibil de creat in contextul gravitatiei terestre.

Referindu-ne la zborurile catre alte corpuri ceresti, Luna a fost abordata cu succes de catre americani. Sa nu uitam ca primele procesoare Intel, acum extrem de raspandite, au fost create special pentru programul Apollo. Pentru americani, aselenizarea a reprezentat si o lovitura de imagine puternica pentru acea perioada. Pana la acest program american, suprematia era detinuta de rusi, care au trimis primul barbat si prima femeie in spatiul cosmic, primii care au fotografiat fata nevazuta a Lunii, primii care au trimis o sonda care a cazut pe suprafata Lunii si primii care au construit un laborator spatial.

Americanii au investit mult mai mult pentru misiunea Apollo si nimeni nu a putut sa-i ajunga din urma. Iar de aici, drumul spre alte planete a fost deschis. Marea problema pe care o traversam cu totii o reprezinta timpul. De la primele nave care au explorat suprafata planetei Marte a￯￯ in 1976 a￯￯ au trecut peste 30 de ani.

Pana acum, cand un robot de dimensiuni mari a coborat lin pe suprafata planetei, avand toate conditiile propice de explorare si cautand sa transmita informatii daca a existat viata pe Marte, au trecut foarte multi ania￯￯, a precizat primul si singurul astronaut roman, Dumitru Prunariu. Pe langa identificarea conditiilor vietii pe Marte, aceasta misiune pregateste si primele misiuni cu echipaj uman.



Sub motto-ul actualei editii, The Future We Want - Viitorul pe care il vrem, pe insula Atlantykron am trait o clipa istorica pentru astronautica si pentru viitorul omenirii.

Intr-un decor natural deosebit, impanzit de tehnologie de ultima generatie, domnul Dumitru Prunariu a raspuns la intrebarile participantilor la Academia de vara Atlantykron. La intalnire au participat personalitati stiintifice si culturale din intreaga lume, precum jurnalistul de stiinta Alexandru Mironov, dr. Florin Munteanu a￯￯ presedintele Centrului pentru Studii Complexe, Dr. Pierre de Hillerin, director al Centrului de Cercetari pentru Sport, Prof Univ. Dr. Leon ZaGREAN, Guy Djoken, presedintele Asociatiei Cluburilor pentru UNESCO a Statelor Unite ale Americii, Jonette Crowley a￯￯ scriitor din SUA, Peter Moon a￯￯ scriitor din SUA, Michael Gelb a￯￯ autor, speaker si consultant american, Ed Oakley (fondator si presedinte al Enlightened Leadership Solutions, Inc), dr.Teodor Vasile (doctor in stiinte medicale alternative), Valentin Nicolau (directorul editurii Nemira).

In cadrul conferintei, astronautul Dumitru Prunariu a mai abordat temele amenintarii asteroizilor pentru Pamant, fenomenul OZN, viitorul misiunilor spatiale. Vom reveni cu un comunicat mai amplu privind aceasta conferinta dupa inchiderea Academiei Atlantykron.

a￯￯Misiunea Curiosity reprezinta unul dintre momentele importante la nivel global. Rezultatele si importanta acestei misiuni au fost amplu comentate in cadrul Academiei Atlantykron si aceasta nu oricum, ci in prezenta cosmonautului roman Dumitru Prunariu si in direct, pe internet, cu specialistii de la NASA - JPL (Jet Propulsion Laboratory), membri ai misiunii Curiosity. Mi-a atras atentia interesul clar si optimismul celor de la JPL in privinta reusitei misiunii. Aceasta misiune incheiata cu bine, in care s-a investit foarte mult, dovedeste ca exista cele mai mari sanse ca oamenii sa amartizeze in 2030, asa cum este proiectat in prezent. Personal, ma bucur ca mi-am indeplinit inca un vis: un dialog intre primul astronaut roman si reprezentantii NASA, in fata celor 450 de participanti si organizatori ai Academiei Atlantykron a￯￯ eveniment unic pe plan mondial, care a ajuns la a 23-a editiea￯￯, a precizat Sorin Repanovici, coordonatorul programului Atlantykron.

Pentru alte informatii (istoricul manifestarii, programe, fotografii), puteti consulta site-ul www.atlantykron.org.